Te duci cu una bucata potaie la analize (da, cainii sunt si ei fiinte, li se fac analize, au pasaport si – sic! – chiar si cip) si te trezesti cu una bucata cerere de mita sub nas.
Nu era de ajuns ca era 8 dimineata (ora la care, de cele mai multe ori, sforaie si pijamaua de pe mine), ca era frig si ca a trebuit sa urcam – cu caine cu tot!- pana in Agronomie. O doamna “binevoitoare” poftind si ea, saraca, la o ciocolata, ne mai trebuia!
Care-i faza? Stati sa va povestesc.
Eram 3 insi care mergeau cu cainele la analize. Am mai zis asta, nu? Analize care ne trebuiau pentru trimiterea cainelui in Londra (v-am zis ca e mai smecher decat voi!?!). Pana aici totul e bun. Insa, de cum am pus piciorul in curtea DSV Iasi parca am intrat in alta lume. Lasand la o parte faptul ca totul era in constructie. Oamenii…, cum sa spun sa sune mai dragut….?, erau picati de pe Pluto!
Incepand cu doamna care ne acosteaza de la poarta:
“Ati venit cu catelul la analize?”
“Da!”
“Lasati ca va ajut eu! Va fac eu toate hartiile!”
Ia uite ce dragut din partea ei, gandim noi… Il ia deoparte pe unul din cei 3 stapani si ii spune: “Eu va fac totul asa, cum sa spun, e legal, dar ca sa nu mai dati 2 milioane pe analize, va ajut eu. Va fac legal, dar nu mai dati bani. Doar o cafea, o ciocolata, ceva, cat vreti!”
POFTIM???
Plecam. Luam proba de sange de la caine. Ne intoarcem. Peste cine dam? Peste doamna cea “draguta”. Convorbire cu al doilea stapan: “Domnul nu m-a inteles. Deci, totul e legal. Doar ca nu va mai iau bani. Doar o ciocolata, daca vreti!”
WTF!!!
Stapanul nr. 2 se enerveaza. Doamna vine la stapanul nr. 3.
“Deci, domnisoara. Prietena d-voastra m-a inteles gresit. Ea e, asa, mai colerica. (a fost singurul lucru inteligent pe care l-a spus!) Eu n-am zis ca va fac analize contrafacute. E legal ce fac eu! (hai sa mori tu!) Doar ca vroiam sa va ajut. Ca asta nu e treaba mea, sa va legalizez acte. (nu, treaba ta e sa umbli cu cersitul!). Eu vreau o ciocolata pentru mine, atat!”
ATAT!!!
N-o baga nimeni in seama, evident. Trecem de ea. Ajungem la laboratorul de analize (retineti! cu tot cu caine!). O asistenta ne deschide usa.
“Buna ziua! Am venit pentru o analiza de sange.”
Raspuns:
“Sange de ce?!?”
WTF! Toti din Caracal v-ati adunat acolo?
“Sange de caine…” (sau prefera “Sange de taur”?!?)
Raspuns:
“…”
Am inteles! E proasta, dar macar isi da seama. Asa ca tace! Totusi, pe noi cine ne poate ajuta?
O alta asistenta! Peltica, sasaita, raraita si cu toate defectele de vorbire din lume!!! Cum sa vorbesti cu ea, cand tot ce intelegeam din ce spunea erau pauzele ei de… “vorbire”.
In fine, trecem si de episodul asta. Da, ne-am inteles pana la urma. Mai exista si limbajul semnelor…
Ne-a pus sa asteptam nu stiu ce acte. Oh, birocratia!
Intre timp, peste cine dam? Exact! Peste doamna cu ciocolata! De fapt ea trebuia sa ne dea actele. Ce ne spune? Ia ghiciti?
“Uitati actele legalizate. Totul este legal, sa stiti! (daca asta nu inseamna sa fii batut in cap, atunci ce e?) Eu puteam sa va ajut. Ca eu nu fac acte caritabile (da ce? ne-ai vazut mai amarati asa…?) Ca nu e treaba mea sa trag la xerox (ai dreptate, e treaba xeroxului, nu a ta!). Pe o colega a prins-o si i-a luat 15 % din salariu (a xeroxat cumva documente in care se aflau secrete de stat???). Eu vroiam o ciocolata (!!!), atat! Dar daca nu se poate, nu se poate!”
Wow! La ce concluzie a ajuns. Si mai ziceti ca e proasta! Dar chiar credeti ca a inteles? NU! Exact inainte de a pleca, dupa ce am platit analizele la domnisoara “eu-vreau-sa-vorbesc-si-raman-doar-cu-vointa”, ne intalnim cu “lady chocolate”. Si ce ne spune? Ca ea vroia doar o ciocolata!!!
Nu i-am dat, bineinteles, nici o ciocolata. Oricum, nu am inteles miza acestei mite. De la 2 milioane, cat costa analiza, la o ciocolata e destul de mare diferenta. Poate doamnei ii era doar pofta si am inteles-o noi gresit. Poate nu mai avea saracuta bani nici de o ciocolata pentru copii, dupa ce i-au taiat tot salariul facand “acte caritabile”.
Mai e ceva de spus? A, da. Ca ne-au promis rezultatul intr-o saptamana si a trecut aproape o luna si analize praf!
Episodul e cat se poate de real. S-a intamplat in Iasi, Romania, anul 2009, intr- o institutie publica. Iar doamna cu cersitul ciocolatei e medic veterinar!
